De ce este nevoie de un acord de pace între Ucraina și Federația Rusă? În ce fel negocierile propuse de administrația Trump pot opri măcelul și pierderea a zeci de mii de vieți tinere? Are Uniunea Europeană un plan mai bun decât Statele Unite? Ce riscă Ucraina, dacă războiul va continua până la finele anului 2025? Dar România și Europa de est, în ansamblu?

Să observăm, mai întâi, că aventura ucraineană în regiunea Kursk a luat sfârșit: costuri enorme și niciun câștig strategic pentru armata lui Zelensky. A fost o luptă stupidă pentru un teritoriu lipsit de orice valoare strategică. În același timp, linia defensivă a Ucrainei e slăbită pe frontul sudic (regiunea Konstantinovka, Sloviansk și Kramatorsk). Trecerea trupelor rusești dincolo de râul Nipru ar putea fi o catastrofă militară pentru Kiev.

Armata lui Putin se află (azi, 24 aprilie 2025) la douăzeci de kilometri de Zaporijie: o cetate de uriașă importanță simbolică. Odinioară numită Aleksandrovsk, fortăreața ridicată de ruși în 1770 avea misiunea clară de a tempera neastâmpărul cazacilor. După o modernizare lentă pe toată durata secolului XX, sovieticii decid, între 1927 și 1932, să ridice pe râul Nipru una dintre cele mai mari hidrocentrale din lume. Așa s-a născut un imens complex energetic și industrial, cu laminoare de benzi, combinate metalurgice, uzine de automobile și o industrie chimică puternică.

Până azi, Zaporijie și-a păstrat profilul industrial, dar și-a cultivat și o dimensiune universitară prin diferite institute pedagogice, politehnice și medicale. În 2001, populația depășea 800.000; două decenii mai târziu, scăzuse la 722.713. Populația e marcată de o identitate bilingvă – 53,6% ucraineană, 46,8% rusă. O eventuală cucerire a orașului ar însemna pierderea ultimului centru industrial și logistic major al Ucrainei.

Controlul asupra cursului Niprului va decide soarta conflictului: dacă rușii ajung să domine ambele maluri, Ucraina va fi tăiată în două, iar Kievul nu va mai putea coordona apărarea.

Administrația Trump se confruntă cu perspectiva teribilă a unei înfrângeri a armatei lui Zelensky în următoarele luni. Potrivit sondajelor, 59% dintre americani se opun continuării finanțării războiului. Pe lângă aspectul financiar, există și o componentă umanitară. Iată de ce doi oficiali de rang înalt precum Marco Rubio și Steve Witkoff au prezentat un acord de pace care, potrivit unor surse, ar include recunoașterea anexării Crimeei de către Rusia. Reacția liderului de la Kiev n-a fost iîncurajatoare. Populația ucraineană dorește sfârșitul războiului, dar nu în termeni impuși de agresor.

Ucraina cere garanții de securitate iar Rusia își continuă atacurile, urmărind o victorie militară pe teren. Zelensky își menține poziția inflexibilă privind suveranitatea teritorială, în timp ce războiul continuă să macine moralul populației și să fragilizeze unitatea occidentală. Pacea pare un obiectiv îndepărtat.

Așa cum se știe, Ucraina înregistrează deja pierderi umane colosale și distrugeri materiale irecuperabile. Popularitatea lui Zelensky scade, chiar și-n rândul propriilor săi suporteri din Parlament. Artileria rusă trage aproximativ 28.000 de obuze zilnic, ceea ce lasă puțin spațiu pentru manevră și ripostă. Dacă rușii se vor apropia la 100 km de capitala Ucrainei, perspectiva unei înfrângeri umilitoare devine, practic, inevitabilă.

Pierderile înregistrate pe front vor declanșa, automat, un proces de conștiință în sânul administrației ucrainiene. Imaginea de salvator a lui Volodimir Zelensky se va prăbuși.

Fostul actor devenit președinte al Ucrainei în 2019, va fi întrebat cu privire la deciziile sale militare, dar și cu privire la corupția internă din sânul armatei și al guvernului. Să nu uităm că Ministrul Apărării, Oleksii Reznikov, a fost implicat în semnarea unor contracte umflate care asigurau hrana soldaților, iar adjunctul său, Vasyl Lozinskyi, a fost arestat pentru luare de mită. Sute de milioane de dolari s-au evaporat, dacă nu cumva miliarde.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a dezvăluit o schemă de corupție în achiziționarea a aproape 100.000 de obuze. Peste 40 milioane de dolari au fost transferați în străinătate de către oficiali ai Ministerului Apărării, fără ca muniția să fie livrată. Au fost deturnate fonduri alocate Ministerului Agriculturii. Foști aliați ai lui Zelensky, precum Oleksii Arestovych, îl acuză pe liderul ucrainean de autoritarism și stil dictatorial.

Tot mai mulți cetățeni ai Ucrainei (mamele și soțiile-văduve, în special) își doresc pacea și organizarea de alegeri libere. Din acest motiv, credibilitatea regimului Zelensky scade și-n ochii europenilor.

În aceste săptămâni și luni, se decide soarta unei națiuni ajunsă, tragic, în pragul epuizării fizice și morale.

În absența unui armistițiu rezonabil și a unei soluții diplomatice durabile, Ucraina riscă nu doar pierderea teritoriilor deja cucerite de Rusia, ci și retragerea susținerii Statelor Unite.

În vreme ce Moscova pariază cinic pe războiul de uzură, Zelensky trebuie să aleagă: va rămâne simbolul unui eroism fără ieșire sau va deveni arhitectul unei păci necesare?

Până atunci, războiul continuă. Și cu fiecare zi, prețul rezistenței armate crește.