“Oamenii L-au uitat pe Dumnezeu”
Titanul Aleksandr Soljenițîn, supraviețuitor al Gulagului, unde a ajuns pentru că îl criticase pe Stalin într-o scrisoare, istoric și laureat al premiului Nobel pentru Literatură, spunea în 1983:
Acum jumătate de secol, pe când eram copil, îmi amintesc cum bătrânii ofereau următoarea explicație pentru marile dezastre care au răvășit Rusia: “Oamenii L-au uitat pe Dumnezeu; de asta s-a întâmplat ce s-a întâmplat.” De atunci am petrecut peste 50 de ani studiind istoria revoluției noastre; am citit sute de cărți, am colectat sute de mărturii personale și am contribuit cu opt volume la efortul de a înțelege ce s-a întâmplat. Dar dacă aș fi rugat astăzi să formulez cât mai concis principala cauză a revoluției dezastroase care a înghițit 60 de milioane de suflete dintre noi, nu aș putea spune ceva mai precis decât să repet: “Oamenii L-au uitat pe Dumnezeu; de asta s-a întâmplat ce s-a întâmplat.”
Soljenițîn vorbea despre Revoluția Rusă, pe care unii o sărbătoresc, călcând astfel în picioare milioane de victime și destine ruinate. Dar această cauză a uitării lui Dumnezeu stă la baza multor altor nenorociri incompatibile cu morala creștină, de la Holocaustul nazist, până la îngrădirea libertății de expresie în numele noii religii a diversității și corupția care macină România în zilele noastre. Și totuși, unii promovează necontenit un secularism agresiv, amăgindu-ne, cum ne-au mai amăgit și alții în trecut, că progresul și bunăstarea depind de această uitare…
Revoluția franceza a generat și ea vreo 40.000 de morți cu lupta ei contra regalități dar și a Bisericii Catolice și in împotrivirea fata de Dumnezeu. In fapt oamenii ăștia (sau ne-oamenii dacă vreți) s-au opus – vorbind in registrul unor măsurabile mai palpabile – unui set de valori care n-a putut fi replicat niciodată la același nivel, oricat s-a încercat. Neo marxismul și corectitudinea politica (un stalinism fără NKVD, vorba lui Patapievici) nu aparțin bunului simt și sunt contrare valorilor care au zidit umanitatea.
Cât adevăr!
Nicio revoluție nu ajută la dezvoltarea societății, e o fractură în evoluția acelei societăți. Revoluția franceză , pe care o ridicăm în slăvi, a fost un cumul de fărădelegi, o dezlănțuire de primitivism. Revoluția rusă a avut cam aceleasi tipare, la o scară infinit mai mare,cu milioane de victime .Nici revoluția din decembrie nu se deosebește radical de precedentele.Din toate a lipsit Dumnezeu! Mă gândesc uneori, cum ar fi fost drumul României , dacă Ceausescu ar fi plecat de buna voie de la putere , sau,daca ar fi început, chiar el,niște reforme democrate; măcar n-ar mai fi fost atâția morți!