Creștinismul e doar pentru fiul risipitor sătul de roșcove în țară străină; pentru cel străpuns de sentimentul neputinței, dar parcă și mai dornic să învieze întru bucuriile simple ale firii; pentru oameni care au cunoscut deriva, obnubilarea, urâtul, mizeria sau tristețea, pentru a spăla apoi haina sufletului în lacrimi de sfinți.

Creștinismul nu-i pentru cei care se cred salvați prin faimă, bani, putere, tehnici sau rețete.

Numai păcătoșii văd în creștinism vestea cea bună și o minunată promisiune a libertății.