ALLAN BLOOM on education
This age is not utterly insalubrious for philosophy. Our problems are so great and their sources so deep that to understand them we need philosophy more than ever, if we do not despair of it, and it faces the challenges on which it flourishes. I still believe that universities, rightly understood, are where community and friendship can exist in our times. Our thought and our politics have become inextricably bound up with the universities, and they have served us well, human things being what they are. But for all that, and even though they deserve our strenuous efforts, one should never forget that Socrates was not a professor, that he was put to death, and that the love of wisdom survived, partly because of his individual example. This is what really counts, and we must remember it in order to know how to defend the university. This is the American moment in world history, the one for which we shall forever be judged. Just as in politics the responsibility for the fate of freedom in the world has devolved upon our regime, so the fate of philosophy in the world has devolved upon our universities, and the two are related as they have never been before. The gravity of our given task is great, and it is very much in doubt how the future will judge our stewardship.
Allan Bloom, The Closing of the American Mind ( 1988 )
APEL LA NESUPUNERE: refuzati noile pasapoarte, buletine, acte de identitate, carnete de sofer. Cuvant al Parintelui Iustin Parvu catre poporul ortodox: Este vremea muceniciei! Luptaţi până la capăt! Nu vă temeţi!
http://saccsiv.wordpress.com/2009/01/14/apel-la-nesupunere-refuzati-noile-pasapoarte-buletine-acte-de-identitate-carnete-de-sofer-cuvant-al-parintelui-iustin-parvu-catre-poporul-ortodox-este-vremea-muceniciei-luptati-pana-la-capat-n/
@ saccsiv
În acelaşi spirit impacientat exorcizant (de tip Pârvu), susţin că obştea ortodoxă autohtonă ar trebui purificată şi de:
Mall-uri
Adevărate bolgii travestite în seraiuri economice, aceste capcane mamonice jefuiesc duhul credinciosului de platoşa smereniei ascetice, încurajând bleojdirea vorace, cochetăria lascivă şi dezavuarea peisajului de tebaidă. Metro, Auchan, Real, Kaufland – iată doar câteva avataruri şmechere ale Întunericului, toxine metafizice coafate, invadând arborescent plămânii creştini ai neamului nostru. Prin urmare, să boicotăm pitorescul amăgitor al complexurilor Fiarei!
Bloguri
Observ, cu păstoasă întristare, că tot mai mulţi mărturisitori ai evangheliarului, consimt, ba mai mult, îşi risipesc şi părăginesc sufletele în false chilii virtuale. Din dorinţa de a comunica facil cu aproapele de departe, de a educa şi informa un număr cât mai mare de credincioşi, un număr însemnat de sacerdoţi, teologi sau cărturari de obedienţă creştin ortodoxă s-au prăbuşit, lamentabil, în exerga Satanei – Internetul. Or, fie şi de voieşti a cultiva lumina şi reperele Salvării, nu o poţi face colindând planeta în carete diavoleşti. Căci ce altceva e o pagină web sau o filă de blog decât un aspirator malefic, o pânză cu nimb de ospitalitate arahnoidiană! Păziţi-vă, aşadar, de tentaţia “www”, Trinitate à rebours, substitut semiozic astuţios pentru htonicul, apocalipticul “666”, triplă ipostază aritmetică a furtivului croşeu luciferic.
Avioane
Păcătosul, omul ispitit şi căzut nu e demn de proximitatea norilor. Însă Belfegor, un adjunct al Beznei, însărcinat cu deturnarea umanităţii spre deboşa tehnică (vezi tratatele de demonologie), a strecurat în recuzita fiului risipitor această arcă zburătoare, obligând astfel ultima santinelă angelică din ierarhia Fiinţei să se retragă, perplexă, din troposferă. Un fals lift către zenit, avionul navighează, în aparenţă, înălţimi. Simbolic însă, acest Pegas troian subvolează, nefiind altceva decât un soi de imensă coropişniţă artificială. A refuza îmbarcarea într-un astfel de vehicul e o indeniabilă probă de discernământ eshatologic, virtute necesară oricărui suflet blagocestiv.
Stima.
Domnului “quaecumque spune”,
spiritul impacientat tip Parvu nu e totuna cu spiritul Parintelui Parvu. Parintele Parvu nu e impacientat, este intristat. Cine e impacientat nu are treaba cu spiritul Parintelui Parvu si in esenta cu spiritul Adevarului.
E adevarat ca internetul este o mare tampenie dar nu e o tampenie absoluta. Faptul ca il pot injura pe un frate prin intermediul tastei imi e martor. Ca si iubitei.
In rest, vreau sa-ti spun ca eu nu inteleg nimic din ce zici. Asta ca sa sti.
Internetul este precum o drum lung si larg pe care mergand, oamenii intalnesc 1000 de carciumi, 100 de case de desfrau, 10 scoli, o biserica si alte asezaminte cam in aceeasi proportie a lucrurilor folositoare raportata la cele nefolositoare. Daca cele stricatoare de suflet sunt atat de multe pe acel drum, sa mutam biserica pe camp? Sa lasam drumul doar pentru ei? Sau mai degraba sa construim cat mai multe asezaminte folositoare tocmai pe acel drum si tocmai pentru ca este atat de imbacsit de mizerii? Cei mai mari Sfinti isi faceau culcus in locurile cu cei mai multi draci. Sa le urmam exemplul.
@ heraaskuortodox & saccsiv
plus diabolique que le Diable…
(folie à deux)
@ Antiteze
Oare cum ar citi protagoniştii duetului hermeneutic de mai sus eseul lui Swift din 1729, “A Modest Proposal”?
Imi pare rau pentru dumneavoastra domnule “quaecumque spune”. Faptul ca m-ati alaturat lui “saccsiv” ma face sa refuz sa mai dialoghez vreodata cu dumneavoastra. Sunteti… amuzant. Superficialitatea acestei intamplari m-a atins hotarator. Tare . Mult noroc