Sari la conținut

„POSTUL CARE ÎMI PLACE”

„Nu ştiţi voi postul care Îmi place? – zice Domnul. Rupeţi lanţurile nedreptăţii, dezlegaţi legăturile jugului, daţi drumul celor asupriţi şi sfărâmaţi jugul lor. Împarte pâinea ta cu cel flămând, adăposteşte în casă pe cel sărman, pe cel gol îmbracă-l şi nu te ascunde de cel de un neam cu tine. Atunci lumina ta va răsări ca zorile şi tămăduirea ta se va grăbi. Dreptatea ta va merge înaintea ta, iar în urma ta slava lui Dumnezeu. Atunci vei striga şi Domnul te va auzi; la strigătul tău El va… Citește mai mult „POSTUL CARE ÎMI PLACE”

CHEAGUL TINEREŢII

Laboremus este titlul unei reviste tot atât de necunoscută ca şi liceul pe care-l reprezintă: Colegiul arădean „Moise Nicoară.” Nici posesorii Dicţionarului presei literare româneşti (1790-1990) redactat de I. Hangiu nu vor afla lucruri mai importante decât data apariţiei (1926) acestei gazete. Impopular prin titlu, Laboremus rămâne mai ales obscur ca orgine, în pofida numelor lui Caius Iacob, Şt. Augustin-Doinaş sau Ovidiu Cotruş – absolvenţi de liceu la graniţa de vest a ţării. Oricât de mult ar invita la excursuri istorice sau vanităţi autobiografice, „laboremus” acoperă pentru mine doar costurile… Citește mai mult CHEAGUL TINEREŢII

ALBASTRE LUMINI ALE VECHIULUI ORAŞ

Câtă lumină dă chipul unui om? Medicii vor spune că depinde de o combinaţie de factori : vârstă, alimentaţie, sănătate sau moştenire genetică. Alţii, mai aproape de nevăzutul care mereu lucrează, vor arăta poate spre o icoană sau doar către zâmbetul inimii, pe care orice chip îl poate oglindi. Lumina, atunci, vine prin aura feţei, nu doar prin pori statici, hrăniţi de conenzima Q10. Sufletul luminează, nu pielea. Dar câtă lumină poate capta un chip? Sau câtă poate respinge o privire?

CATOLICISMUL FRANCEZ: DESPRE UTILITATEA ŞI LIMITELE SONDAJELOR RELIGIOASE

În Franţa, ţară aflată în plină perioadă electorală, revista „Le Monde des Religions”, supliment bilunar al ziarului „Le Monde”, a publicat în luna ianuarie 2007, un sondaj intitulat de o manieră simbolică „Les Catholiques à la loupe” (Catolicii sub lupă). Primele concluzii, dintre care o parte au fost preluate ca ştiri de „senzaţie” şi de presa din România, par alarmante. „Sondajul nostru arată că astăzi doar un francez din doi se mai declară catolic. Şi numai jumatate dintre ei afirmă că mai sunt credincioşi. Imaginea Bisericii şi a Papei rămâne… Citește mai mult CATOLICISMUL FRANCEZ: DESPRE UTILITATEA ŞI LIMITELE SONDAJELOR RELIGIOASE

T.S. ELIOT ŞI CONSERVATORISMUL LITERAR BRITANIC

T. S. Eliot s-a născut în Missouri la 26 septembrie 1888. Urmează cursurile Universităţii Harvard. În 1910 părăseşte SUA şi se înscrie la Sorbona. După un an, se întoarce la Harvard pentru un doctorat în filosofie, dar în cele din urmă pleacă definitiv în Europa şi se stabileşte în Anglia (1914). În 1927 devine “supus al Majestăţii Sale” şi la sfârşitul anilor 1930 se converteşte la anglicanism. În 1948, primeşte Premiul Nobel pentru Literatură. Moare la Londra în 1965. Clasic al literaturii universale, figură mitică a poeziei din prima jumătate… Citește mai mult T.S. ELIOT ŞI CONSERVATORISMUL LITERAR BRITANIC

Sari la bara de unelte