Sari la conținut

VICIUL MESIANISMULUI POLITIC

Eşecul creştin-democraţiei în România de astăzi aparţine nu doar clasei politice, ci şi liderilor sau formatorilor de opinie ai Bisericii. Cu câteva notabile excepţii, ierarhii sau teologii oficiali s-au abţinut să emită consideraţii tranşante cu privire la sfera politicii. În spaţiul universitar, teologia s-a bucurat de specializări în domeniul pastoral, patrimonial sau al asistenţei-sociale, părăsind dialogul genuin cu ştiinţele umaniste, de la filozofie şi istorie la sociologie sau politologie. Competenţele mărunte în aceste domenii au împiedicat o articulare lucidă a poziţiei Bisericii – reprezentată fie de cler, fie de laicat… Citește mai mult VICIUL MESIANISMULUI POLITIC

SEMINARUL CREŞTIN-DEMOCRAT DE LA DURĂU, OCTOMBRIE 2005

Schimbarea politicilor sociale ale Bisericii, după câteva decenii de izolaţionism liturgic, a fost însoţită de împrospătarea reflecţiei sistematice a teologilor. Patru volume recent tipărite probează importanţa chestiunii: Radu Preda, Biserica în Stat: o invitaţie la dezbatere (Editura Scripta, 1999) şi Ioan Ică jr & G. Marani (ed.), Gândirea socială a Bisericii (Ed. Deisis, Sibiu, 2002) au dat tonul dezbaterii, apariţiile fiind completate fericit de traducerea românească a operei fundamentale semnată de filozoful texan H. Tristram Engelhardt jr.: Fundamentele bioeticii creştine (Ed. Deisis, Sibiu, 2005). Din aceleaşi „raţiuni tari”, care opun… Citește mai mult SEMINARUL CREŞTIN-DEMOCRAT DE LA DURĂU, OCTOMBRIE 2005

RESURECŢIA IMAGINII: DE LA TELEVIZIUNE LA ICOANĂ

În ultimii ani, editura Deisis din Sibiu a prezentat publicului românesc mai multe importante traduceri din aria fenomenologiei franceze orientate teologic. Autori precum Jean-Luc Marion, Michel Henry, Jean-Yves Lacoste au fost introduşi în cultura română graţie eforturilor editoriale consecvente şi singulare ale acestui proiect editorial. În cele ce urmează, voi discuta volumul lui Jean-Luc Marion, Crucea vizibilului (2000), prima cartea a acestui autor tradusă în limba română, urmată fiind de În plus. Studii asupra fenomenelor saturate (2003), Fiind Dat. O fenomenologie a donaţiei (2003) şi Fenomenul erosului (2004), publicate la… Citește mai mult RESURECŢIA IMAGINII: DE LA TELEVIZIUNE LA ICOANĂ

TRADIŢIE ŞI MEMORIE

„Nici o tradiţie nu se menţine numai prin memorizare intelectuală, ci prin practicarea identică a conţinutului ei. Memoria şi practica sunt strâns îmbinate, formează un întreg. Tradiţia e memorie practicată, sau practică memorială. Astfel, tradiţia creştină este plenitudinea revelaţiei retrăită continuu de Biserică prin practică şi memorie.” Pr. Dumitru STĂNILOAE

PEŞTERA, ISTORIA ŞI BALCANII

As vrea sa pornesc de la o imagine. In­tr-un celebru si controversat film din ultimii ani, Fahrenheit 9/11 al lui Michael Moore, se vorbeste despre Romania ca aliat de na­dej­de al Statelor Unite. Si acolo, pentru a ilustra Roma­nia, pentru a-i da o identitate, ci­ne­as­tul american alege sa ne prezinte o ima­gine din anii 1930 cu Bela Lugosi in rolul lui Dra­cu­la, ridicandu-se dintr-un sicriu.

NOTE LA UN JURNAL PARIZIAN

Teodor Baconsky a publicat în sfârşit un jurnal parizian. Articolele sale din presa românească au apărut deja în câteva volume cu nume sugestiv: “Iacob şi îngerul” (1996), “Ispita binelui. Eseuri despre urbanitatea binelui” (1999), “Puterea schismei” (2001). Înainte de acestea fusese publicată teza sorbonardă a autorului, un studiu patristic despre “Râsul patriarhilor. O antropologie a deriziunii în patristica răsăriteană” (1996). Teodor Baconsky este deasemenea coautorul (împreună cu Horia Bernea) unui singular volum, superb ilustrat – intitulat “Roma, caput mundi” –, în care plimbările prin eterna Urbs devin “instrument antropologic” şi… Citește mai mult NOTE LA UN JURNAL PARIZIAN

TEMELII CORUPTE

După cum am văzut, sezonul estival încinge deopotrivă trotuarele şi mintea conducătorilor noştri vremelnici. Vara, democraţia românească e părelnic tumultuoasă pentru că suplineşte lipsa subiectelor majore printr-un soi de logoree compensatorie. Observînd aceste cicluri sezoniere, m-am întrebat unde-şi mai face loc Biserica Ortodoxă Română în deja obişnuita noastră tevatură pe fond canicular. Mai are ea glas? E loc de spirit şi de întrebări majore atunci cînd lumea se pregăteşte de vacanţe sau se repliază tactic la umbra teraselor?

Sari la bara de unelte