Sari la conținut

ALBASTRE LUMINI ALE VECHIULUI ORAŞ

Câtă lumină dă chipul unui om? Medicii vor spune că depinde de o combinaţie de factori : vârstă, alimentaţie, sănătate sau moştenire genetică. Alţii, mai aproape de nevăzutul care mereu lucrează, vor arăta poate spre o icoană sau doar către zâmbetul inimii, pe care orice chip îl poate oglindi. Lumina, atunci, vine prin aura feţei, nu doar prin pori statici, hrăniţi de conenzima Q10. Sufletul luminează, nu pielea. Dar câtă lumină poate capta un chip? Sau câtă poate respinge o privire?

CATOLICISMUL FRANCEZ: DESPRE UTILITATEA ŞI LIMITELE SONDAJELOR RELIGIOASE

În Franţa, ţară aflată în plină perioadă electorală, revista „Le Monde des Religions”, supliment bilunar al ziarului „Le Monde”, a publicat în luna ianuarie 2007, un sondaj intitulat de o manieră simbolică „Les Catholiques à la loupe” (Catolicii sub lupă). Primele concluzii, dintre care o parte au fost preluate ca ştiri de „senzaţie” şi de presa din România, par alarmante. „Sondajul nostru arată că astăzi doar un francez din doi se mai declară catolic. Şi numai jumatate dintre ei afirmă că mai sunt credincioşi. Imaginea Bisericii şi a Papei rămâne… Citește mai mult CATOLICISMUL FRANCEZ: DESPRE UTILITATEA ŞI LIMITELE SONDAJELOR RELIGIOASE

T.S. ELIOT ŞI CONSERVATORISMUL LITERAR BRITANIC

T. S. Eliot s-a născut în Missouri la 26 septembrie 1888. Urmează cursurile Universităţii Harvard. În 1910 părăseşte SUA şi se înscrie la Sorbona. După un an, se întoarce la Harvard pentru un doctorat în filosofie, dar în cele din urmă pleacă definitiv în Europa şi se stabileşte în Anglia (1914). În 1927 devine “supus al Majestăţii Sale” şi la sfârşitul anilor 1930 se converteşte la anglicanism. În 1948, primeşte Premiul Nobel pentru Literatură. Moare la Londra în 1965. Clasic al literaturii universale, figură mitică a poeziei din prima jumătate… Citește mai mult T.S. ELIOT ŞI CONSERVATORISMUL LITERAR BRITANIC

MIHAIL NEAMŢU, „GRAMATICA ORTODOXIEI. TRADIŢIA DUPĂ MODERNITATE”, Ed. Polirom, Iaşi, 2007

Într-un timp sufocat de expresia adjectivală a identităţii religioase, Gramatica Ortodoxiei îşi propune redescoperirea demnităţii conceptului, la cumpăna dialogului teologiei cu filozofia. Autorul ne reaminteşte că limbajul tradiţiei Bisericii nu… Citește mai mult MIHAIL NEAMŢU, „GRAMATICA ORTODOXIEI. TRADIŢIA DUPĂ MODERNITATE”, Ed. Polirom, Iaşi, 2007

LIBERTATEA RELIGIOASĂ ŞI DUŞMANII EI

Miercuri, 13 decembrie 2006, cu 222 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o singură abţinere, a fost finalizat drumul lung al Legii privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor. Unanimitatea aceasta parlamentară a fost obţinută în condiţiile unui Guvern minoritar şi după luni de zile de dezbateri lente în Comisiile din Camera Deputaţilor, după ce anterior, în Senat, a fost aprobată tacit, din lipsă de cvorum şi din cauza nerespectării termenelor. Parte a legislaţiei organice, noua Lege a cultelor (o numim cu titlul ei scurt, de lucru) vine… Citește mai mult LIBERTATEA RELIGIOASĂ ŞI DUŞMANII EI

IRVING KRISTOL: UN AMERICAN CONSERVATOR

Irving Kristol s-a născut în anul 1920 într-o familie evreiască din New York. Studii de istorie la City College of New York. Luptă, în al doilea război mondial, în Europa, ca infanterist în Divizia a 12-a blindate. Din 1947 pînă în 1952, „managing editor” al publicaţiei „Commentary“; 1953-1958: cofondator şi editor, împreună cu poetul şi criticul britanic Stephen Spender, al revistei „Encounter” (Londra), una dintre revistele importante ale „războiului rece”, finanţată de CIA; 1959-1960: editor al revistei „The Reporter”; 1961-1969: vicepreşedinte executiv al editurii Basic Books, New York; 1965: întemeiază… Citește mai mult IRVING KRISTOL: UN AMERICAN CONSERVATOR

Sari la bara de unelte