Sari la conținut

IDEOLOGIA „UMANISMULUI” SECULARIZAT

Omenirea nu se va fi eliberat până când ultimul rege nu va fi spânzurat cu măruntaiele celui din urmă popă. Diderot Cu vreo trei săptămâni în urmă s-a petrecut în România un fapt fără precedent. La presiunile reprezentanţilor şi simpatizanţilor ONG-ului “Solidaritatea pentru libertatea de conştiinţă”, o instituţie de stat “autonomă”, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării” a recomandat Ministerului Educaţiei şi Cercetării elaborarea şi implementarea unor norme interne prin care să fie eliminate icoanele şi simbolurile religioase din şcolile publice, cu excepţia orelor de religie.

EGALITATEA ŞANSELOR, ANULAREA MEMORIEI

Articolul dlui Dorin Dobrincu intitulat “Legea cultelor: text, subtext si context” publicat de Revista 22, ANUL XV (880) (19 ianuarie – 25 ianuarie 2007) este lipsit de orice sensibilitate teologica si adecvare istorica. Statul nu opereaza cu realitati de tip „tabula rasa“. Egalitatea sanselor inseamna oare ca biserica scientologilor sau secta lui Gr Bivolarul sa revendice legitimitatea pe care o are Biserica ortodoxa sa spunem? Regret atunci cind vad crestini protestanti imbratisind agenda relativista doar pentru ca pot contesta astfel proiectul patrimonial al Bisericii. Pentru ca recunoaste dimensiunea istorica a… Citește mai mult EGALITATEA ŞANSELOR, ANULAREA MEMORIEI

CONFERINŢELE DE LA PRINCETON

Recomandări din ciclul de Conferinţe găzduite de Universitatea din Princeton: Episcopul Kallistos Ware, despre „Creştinismul răsăritean şi lumea occidentală“ Profesorul emerit Bernard Lewis, despre „Gândirea otomană despre război şi violenţă“ Dr. Steven Pinker, despre „Cuvinte şi reguli: ingredientele limbajului“ Dr. William Kristol: „Este religia în centrul războiului cultural din America?“ Dr. David Novak, despre „Libertatea religioasă: argumentul teologic“ Conferinţele sunt în limba engleză iar vizualizarea se fac cu ajutorul programului Real Player.

DOMNIREA PRIN SFĂTUIRE

ÎNVĂŢĂTURILE LUI NEAGOE BASARAB CĂTRE FIUL SĂU TEODOSIE (1650) O, fătul mieu şi voi, fraţilor, cât iaste de bine să mângâiaţi pre boiari şi pre slugile voastre în toată vrémea şi să vă sfătuiţi cu dânşii în tot ceasul şi să luaţi sfat şi de la cei mari şi de la cei ai doilea şi de la cei mai de jos, că aşa să cade. Să mergi cu dânşii într-un loc de taină şi să sfătuiţi toate sfaturile, şi care vor fi mai bune voi le primiţi în inimile voastre;… Citește mai mult DOMNIREA PRIN SFĂTUIRE

RĂZBOI (CULTURAL) ŞI PACE (RELIGIOASĂ)

Pe cât de greu îi este istoricului Dinu C. Giurescu să-l compare pe naţionalistul autarh şi fanaticul religios Oliver Cromwell (1599-1658) cu proaspătul cruciat al bâlciului dâmboviţean, dl George Becali, pe atât de uşor îi vine presei româneşti să abandoneze standardele tradiţional britanice ale argumentaţiei. Nasc şi la noi gazetari, dar nu prin travaliul reflecţiei şi decenţa judecăţii etalate de Weekly Standard sau The Economist, ci din spuma resentimentului şi graba invectivei. Puţinătatea şi lipsa de adâncime a ideilor cu iz teologico-politic discutate de agora românească e uneori şocantă. 

INTRODUCERE ÎN STUDIUL ANTICHITĂŢII TÂRZII

Ce reprezintă “Antichitatea târzie”? În mod fundamental, o perioadă de tranziţie cu localizare europeană-mediteraneeană şi o periodizare relativă între secolele III-VII d.Hr. (uneori extinsă la secolele II-VIII). Studiul de sine-stătător al acestei perioade este de dată relativ recentă şi de aceea prezintă vigoarea unei discipline tinere şi provocatoare, iar în cadrul acestui studiu sunt puţine interese mai vii şi mai relevante astăzi decât înţelegerea rolului creştinismului în raport cu puterea seculară şi cu celelalte concepţii religioase.

GIANNI VATTIMO: A FI CREŞTIN ÎN POST-MODERNITATE (II)

Problema lui Vattimo e confuzia între Biserica înţeleasă ca adunare mistică în jurul Euharistiei, care e semnul vizibil al Întrupării, şi Biserica înţeleasă ca instituţie social-adiministrativă, care are şi o dimensiune strict terestră. Prima e păstrătoarea unor simboluri, dogme şi gesturi care garantează autenticitatea trăirii fiecărui creştin în parte, pentru că ea însăşi, ca şi textele pe care se bazează (Scripturile), e descendenta directă a comunităţii primilor apostoli. Or, chiar aceasta e tradiţia pe care autorul o denunţă ca reprezentând o rămăşiţă a religiozităţii naturale, la care ar trebui renunţat… Citește mai mult GIANNI VATTIMO: A FI CREŞTIN ÎN POST-MODERNITATE (II)

Sari la bara de unelte