Sari la conținut

LIBERTATEA RELIGIOASĂ ŞI DUŞMANII EI

Miercuri, 13 decembrie 2006, cu 222 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o singură abţinere, a fost finalizat drumul lung al Legii privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor. Unanimitatea aceasta parlamentară a fost obţinută în condiţiile unui Guvern minoritar şi după luni de zile de dezbateri lente în Comisiile din Camera Deputaţilor, după ce anterior, în Senat, a fost aprobată tacit, din lipsă de cvorum şi din cauza nerespectării termenelor. Parte a legislaţiei organice, noua Lege a cultelor (o numim cu titlul ei scurt, de lucru) vine… Citește mai mult LIBERTATEA RELIGIOASĂ ŞI DUŞMANII EI

IRVING KRISTOL: UN AMERICAN CONSERVATOR

Irving Kristol s-a născut în anul 1920 într-o familie evreiască din New York. Studii de istorie la City College of New York. Luptă, în al doilea război mondial, în Europa, ca infanterist în Divizia a 12-a blindate. Din 1947 pînă în 1952, „managing editor” al publicaţiei „Commentary“; 1953-1958: cofondator şi editor, împreună cu poetul şi criticul britanic Stephen Spender, al revistei „Encounter” (Londra), una dintre revistele importante ale „războiului rece”, finanţată de CIA; 1959-1960: editor al revistei „The Reporter”; 1961-1969: vicepreşedinte executiv al editurii Basic Books, New York; 1965: întemeiază… Citește mai mult IRVING KRISTOL: UN AMERICAN CONSERVATOR

DIVINO-UMANITATEA ŞI LECŢIA ISTORIEI SACRE

Divino-umanitatea sau, altfel spus, „teandria“ reprezintă baza dogmatică a vieţii creştine. În acest adevăr transpare cel mai mare eveniment al poveştii omului: povestea tuturor ratărilor, a eşecurilor, în tentativa lor de a atinge un Ideal, un Bine, un Adevăr – toate cu majusculă, toate îndepărtate şi toate de neatins. Fiinţă bovarică, omul s-a simţit mereu “prost în propria piele”, la strâmtoare în propria condiţie, nemulţumit de sine şi, dacă prea mulţumit, repede trântit la pământ de iluzii infidele în faţa marilor încercări.

RELIGIA TIMPULUI NOSTRU: ANCHETA REVISTEI „CULTURA”

Una din marile vorbe banale ale secolului trecut a fost aceea că „secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc” (Malraux). Evenimentele de la 11 septembrie 2001 au aşezat începutul acestui secol sub semnul religiosului. Pe de altă parte, asistăm, însă, la un evident declin al Creştinismului occidental. Ce înseamnă, oare, pentru lumea secolului XXI, fenomenul religios? Ce consistenţă are conceptul de religie la începutul mileniului III? Adjectivul „religios” poate părea la fel de vag precum substantivul „viaţă.” Vorbim despre religii tradiţionale, dar şi despre „noile mişcări religioase”… Citește mai mult RELIGIA TIMPULUI NOSTRU: ANCHETA REVISTEI „CULTURA”

ARCHÆVS. STUDIES IN THE HISTORY OF RELIGIONS

    Archaeus was founded in 1997, being the first Romanian journal of this sort after the collapse of Communism in 1989. The aim of the founders of the Journal was to encourage the study of the history of religions, in the footsteps of Mircea Eliade (1907-1986) and I.P. Culianu (1951-1991). Special prices are offered for bulk purchases of issues more than two years old. The editors have a wide range of licensing options available to libraries and library consortia.     ARCHÆVS. STUDIES IN THE HISTORY OF RELIGIONS Volume… Citește mai mult ARCHÆVS. STUDIES IN THE HISTORY OF RELIGIONS

EUROPA ŞI PLURALITATEA RELIGIILOR: PENTRU O CULTURĂ COMUNĂ

O construcţie politică şi economică fără dimensiune spirituală, ne avertiza istoricul Alexandru Duţu, nu poate fi decât „visul de vară al unui contabil”. Este o judecată care corespunde apelului adresat de Jacques Delors: „un suflet pentru Europa”. Orice formulă am găsi, problema rămâne aceeaşi: necesitatea unei reflecţii comune asupra identităţii culturale a Europei. Altminteri, extinderea şi cealalată faţă a sa – integrarea – s-ar reduce la un calcul de oportunităţi a căror eficacitate pe termen lung ar fi profund afectată. Se vorbeşte adesea despre un patrimoniu axiologic spre care converg… Citește mai mult EUROPA ŞI PLURALITATEA RELIGIILOR: PENTRU O CULTURĂ COMUNĂ

TRADIŢIA ŞI CĂRTURARII SĂI

Fie că vrem sau nu, situaţia actuală a celui care studiază religia, chiar şi propria religie, este marcată de felul în care s-a născut disciplina pe care a învăţat să o practice. Într-o formă sau alta, mai sofisticat sau mai rudimentar, pozitivismul supravieţuieşte, în pofida criticilor venite dinspre hermeneutică, mai cu seamă atunci când trebuie definită relaţia dintre cărturar şi obiectul cercetării sale. Dintr-o astfel de perspectivă, actul de credinţă ar stânjeni sau ar diminua serios capacitatea cărturarului de a deveni instanţa care judecă imparţial ceea ce studiază. Credinţa ar… Citește mai mult TRADIŢIA ŞI CĂRTURARII SĂI

VÎRSTE ŞI DIMENSIUNI

Motto retoric: „Numai un chip fără riduri oglindeşte frumuseţea adevărată?“ (text publicitar) În orizont bidimensional… …adică din perspectiva performanţei văzute, vîrsta a devenit pentru omul civilizaţiei occidentale o teroare. Fitness, jogging, lifting, body-building, dietă ecologică, make-up ş.cl sînt ipostaze ale luptei cu trupul. Mai exact, cu timpul – considerat nu un dar, ci un duşman. Fără a ne întreba decît prea rar „cine mi-a dat timpul?“, „cui îi datorez vremea vieţii mele?“ sau „ce am de făcut cu ea?“ noi, oamenii (post)moderni, am intrat într-o cursă sinucigaşă şi fără miză… Citește mai mult VÎRSTE ŞI DIMENSIUNI

Sari la bara de unelte