Migrația este fenomenul care va defini următorii cincizeci de ani în Occident: vor fi violențe, vor cădea guverne, vor apărea costuri sociale noi, dar și oportunități antreprenoriale.

Noi am intrat mai târziu în UE și „exportat” inteligența și hărnicia a milioane de români dornici să scape de batjocura și sărăcia de acasă. Ultimele statistici spun că-n 2017 

„sporul natural al populației a fost de -3,1 la sută, iar populația îmbătrânită (peste 65 de ani) reprezenta 30 la sută din totalul populației României.” Țara noastră a avut „cel mai ridicat nivel de emigrație din UE în rândul persoanelor cu vârste între 20 și 64 de ani”. 

Sunt factori naturali și factori politici care explică „Marele Exod” al românilor în Occident, dar avem și darul de a ne autoflagela. Vorbim prea puțin despre reușitele unor proiecte de administrație locală (Sibiu, Timișoara, Cluj, Oradea, etc). Mulți români care stau înghesuiți într-o casă din nordul Londrei ar putea trăi civilizat într-o urbe transilvană.

Sporul natural e negativ în întreaga UE, ca de altfel și-n Rusia. Ne sinucidem lent ca civilizație cu vechi instincte imperiale. Musulmanii din țările arabe, creștinii sud-americani și asiaticii politeiști au un spor pozitiv puternic. Occidentul va pierde meciul demografic.

Există o lege naturală care spune că omul pleacă de la rău spre mai bine. Cum definim „binele”? Acces la apă caldă, hrană ieftină, rețea de transport, facilități fiscale și muncă răsplătită. Bani. Proprietăți. Economii. Vacanțe.

Dintotdeauna acest „bine” a fost generat de marile aglomerări urbane. Rețeta creativității antreprenoriale e asigurată de interconectarea cât mai multor sisteme neuronale. 

Orașele intensifică jocul sinapselor — mai ales în platformele industriale, huburi IT & high-tech (vezi Sillicon Valley sau Platforma Măgurele gândită de Daniel P. Funeriu). Dezvoltarea inteligenței tehnice nu produce însă automat înțelepciune (vezi erorile lui Barack Obama, Angela Merkel și ale celorlalți membri ai elitei politice occidentale). Corpul social se va menține-n echilibru doar printr-un mixt de cumințenie bătrânească și agilitate tinerească.

Am făcut cândva elogiul țăranului român, dar economia globalizată ne obligă să corectăm perspectiva nostalgică asupra satului tradițional. Comune cu 1000 ha de teren nu vor putea asigura traiul pentru mai mult de 20 familii active. Soluția? Conectarea satelor la orașe prin rețele rutiere și feroviare (vezi modelul Vienei sau concentrația urbană din bazinul Rinului).

Fără o reformă administrativă curajoasă, România va sta pe loc și va trimite peste mări și țări alte milioane de tineri dornici să trăiască decent, civilizat sau, pur și simplu, mai bine.

#RomâniaDeșteaptă