Funcția psihologică a mitului

Într-o lume fascinată de cuceririle științei și ale tehnologiei, de drone, calculatoare și telefoane mobile, am uitat parcă semnificația miturilor ancestrale. Vrem tablete electronice în școli, sperînd că ele pot înlocui marile cărți. Ne înșelăm. Nimic nu poate secătui dorința oamenilor de-a trăi o viață împlinită. Povestirile arhetipale din vechea tradiție iudeo-creștină au, între altele, o funcție psihologică.

Narațiunile biblice articulează un răspuns profund nu la întrebările biochimiei (din ce materie-i compus corpul), ci la neliniștea sufletească a omului confruntat cu propria-i mortalitate. Marile narațiuni sunt despre eroi care înfruntă haosul, fie confecționînd o corabie (precum Noe), fie ieșind din burta monstrului marin (precum Iona), fie înfruntând uriașul (precum David în fața lui Goliat), fie tăind capul șarpelui (precum Sf. Gheorghe).

Numai redescoperind puterea cuvintelor din marile texte, vom regăsi curajul acțiunii, claritatea gândirii și profunzimea vieții.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.