Fără maeștri, nu ajungem departe. Mentoratul nu este doar un răspuns la nevoia de modele. Maestrul te ajută să-ți înmulțești talanții. Cel inițiat în tainele vieții și ale cunoașterii te poate îndruma atunci când înfrunți necunoscutul. Fără călăuze, rătăcim.

Michael Faraday, geniul științific al veacului al XIX-lea (cunoscut astăzi pentru descoperirile din câmpul fizicii), a citit cândva o carte despre „Îmbunătățirea minții”  (1741) – ghid practic scris de gânditorul britanic Isaac Watts (1674–1748). Cartea, redactată din perspectiva unui logician credincios, oferea câteva sfaturi menite să amelioreze gândirea și viața oricărui om. În plin secol XVIII, Watts recomanda cultivarea unei conștiințe veghetoare și a unei stări de prezență, în opoziție cu spiritul de turmă. Descoperirile științifice se fac nu prin deliberări sindicaliste, ci printr-o supremă încordare a minții în căutarea adevărului.

În nicio mare răscruce nu ești singur. Înaintașii te privesc cu încredere și vor ca și tu să reușești: să interiorizezi învățăturile tradiției, să treci experiența prin filtrul judecății și să rostești, cu ajutorul științei sau al poeziei, marile adevăruri despre lume și viață.

Michael Faraday a pus în aplicare acest sfat atunci când s-a apucat să investigheze secretele câmpului electromagnetic. Isaac Watts sublinia importanța dialogului viu și fecund cu dascălii mai știutori. A fi deschis criticii înseamnă să eviți bula autosatisfacției dogmatice. Faraday a participat la numeroase conferințe științifice din Londra, luând mereu notițe și procesând critic fiecare informație.

Mentorul este răspunsul venit natural la capătul unei căutări sincere. Așa s-a produs întâlnirea lui Faraday cu Humphry Davy (1778-1829). Dincolo de acumularea de cunoștințe, învățăcelul are nevoie de o viziune. Prin mentorat, el dobândește un mod de gândire. Fără să-și întâlnească dascălul, Faraday nu s-ar fi familiarizat cu bazele analizei chimice și n-ar fi dobândit o imagine asupra întregului.

Lecția? Nu învățăm doar din cărți, ci mai ales dintr-o învecinare fericită cu omul dispus să ne alimenteze curiozitatea și entuziasmul. Ne trebuie o călăuză în explorarea marilor întrebări ale vieții.