Personal, cred în dreptul națiunilor la auto-determinare și îl respect fără alte comentarii. N-avem noi căderea morală să judecăm drumul ales de cea mai veche democrație occidentală.
Marea Britanie a anunțat azi oficial că părăsește Uniunea Europeană. Tuturor locuitorilor insulei lui Shakespeare & Churchill le dorim succes. Life goes on, cum spunea poetul.

Mă întreb însă de ce autoritățile de la București asistă pasiv, cu înțelepciunea unuia care așteaptă resemnat ziua în care mâța va trânti drobul de sare. 

Sunt câteva sute de mii de români care lucrează în Marea Britanie și care așteaptă un răspuns privind viitorul lor. Sunt mii de studenți care vor să-și isprăvească anii de școală.

Cum va negocia Palatul Victoria cu 10 Downing Street? Va rămâne în trena intereselor germane – care vrea să-și protejeze exporturile – sau va avea propriul punct de vedere? 

Avem o ofertă de investiții pentru Marea Britanie, după ce această țară nu va mai fi în UE? Vom atrage expertiza britanică în domeniul naval, aeronautic sau măcar prestigiul lor academic?

Cu greu găseam moment mai prost să trimitem la Londra un ambasador de talia lui Dan Mihalache.

#brexit