Mă gândeam la miile de compatrioți, zeci de mii, acum sute de mii pierduți pentru țară, împrăștiați prin Europa, America, Africa, Australia… Ce i-am făcut lui Dumnezeu pentru a primi această pedeapsă?

Neagu Djuvara

Când mi-am luat rucsacul în spinare spre Occident, nimeni nu m-a întrebat de ce-am plecat.

Toți prietenii au vrut să afle ce m-a apucat de-am revenit acasă?! La ce bun să faci cale întoarsă către un loc marcat de sărăcie, furt și corupție endemică? Cum să părăsești confortul unei lumi prospere, cu artere curate și parcuri civilizate, pentru România contemporană, plină de gunoaie, manele și mitocani gălăgioși? La aceste întrebări, milioane de compatrioți mai caută un răspuns.

E bine să ne amintim faptul că românii n-au plecat de plăcere.

Rămânînd pe meleaguri străine, ei au îndurat umilințe grele, tristeți surde și dezamăgiri cu duiumul. Nici invaziile mongole sau cotropirile tătărești, nici pacostea fanariotă ori sclavia sovietică n-au provocat o hemoragie mai mare în sânul populației românești decât exodul ultimelor decenii.

Am cunoscut tineri maramureșeni care, pentru câteva sute de euro, și-au pus lăcaș gurii, îndurând precum Iov insultele celor din jur; am văzut muncitori din Piatra Neamț, Corabia sau Avrig, batjocoriți în fața ambasadelor și a consulatelor Statului român. Avem cu toții măcar o rudă care și-a stins plânsul în pernă cu inima răvășită între ura față de sistemul ticăloșit, dorul de meleagurile natale și sentimentul datoriei față de propria familie.

După ce au trimis miliarde de euro spre casă, „căpșunarii” au cerut din partea statului român respect, nu milă. Și ce-au primit: cozi kilometrice la ambasade, explicații perverse, biruri suplimentare? Măcar în acest ultim ceas, exercitarea dreptului fundamental de-a vota nu mai trebuie să întâlnească vreo piedică logistică sau birocratică.

Diaspora nu-i relevantă doar sub raport electoral. Românii din străinătate au învățat nu doar utilitatea votului, ci și valoarea tradițiilor și a rădăcinilor spirituale ale Europei creștine, importanța unei cetățenii active și cum se pot maximiza șansele de succes economic într-un mediu rece sau chiar ostil din punct de vedere social.

Pe scurt: experiența străinătății acumulată de milioanele de compatrioți ar putea transforma în mod fundamental România de mâine.

(Ilustrație: David Grebu).