Libertate, te iubim!
Azi vreau să fac o postare mai serioasă: avansez o ipoteză politico-filozofică pentru cei care sunt pasionați de istoria României. Iată ce cred:
Imnul național atribuit lui Andrei Mureșan identifică lupta pentru libertate cu firul-roșu al istoriei noastre: „Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină / Decât să fim sclavi iarăși, pe vechiul nost’ pământ”. Unii vor spune că idealizăm trecutul. Dar bătăliile pentru suveranitate ale voievozilor împotriva Imperiului Otoman ori lupta neobosită pentru libertate a românilor ardeleni revin, toate, la valoarea cardinală a libertății.
Românii și-au dorit supremația legii în fața oricăror trocuri, aranjamente sau privilegii.
Nu toate națiunile lumii și-au așezat așeazat viața comunitară sub cupola acelorași valori. Unii și-au dorit pacea ori siguranța, alții prosperitatea comercială. Grecii și-au dorit însă, peste toate, libertatea. Când Temistocle și-a chemat soldații la Salamina împotriva regelui persan Xerxes, marele general atenian știa că fără îndrăzneală (parrhēsia) nu te poți purta ca un om liber (eleutheriázō).
Pentru că cetățenia elenă era o garanție a libertății individuale, Socrate a fost prezent nu doar în agora, ci și pe câmpul de luptă. Secole mai târziu, Miguel de Cervantes — un soldat al armatei navale a Spaniei — și-a pierdut brațul în cursul marii încleștări de la Lepanto (1570).
Pentru ce a luptat Cervantes? Pentru salvarea civilizației europene. Cum putem defini lumea occidentală? Este locul de conviețuire al unor principii vitale: libertatea individuală și responsabilitatea morală; spiritul independent, dar și compasiunea; dreptul la proprietate, nedespărțit de spiritul filantropic.
România a aparținut mereu acestui spațiu de civilizație europeană. Înaintea lui Cervantes, Ștefan cel Mare a luptat pentru o Moldovă creștină, așa cum Horia din Albac și-a dorit un Ardeal neîngenuncheat. Narațiunea centrală a istoriei românești se țese pe urzeala acestui vis nemuritor al libertății. În numele acestei sfinte slobozenii a ridicat Avram Iancu stindardul tricolor la Blaj Câmpie, pe Câmpia Libertății. În numele independenței au murit dorobanții valahi la asediul Plevnei din 1877. În numele libertății s-au lăsat torturați eroii închisorilor comuniste și în numele libertății s-au revoltat tinerii Revoluției anticomuniste din 1989.
Libertate, te iubim. Ori înfrângem, ori murim!
