Antreprenorul cară banii la ANAF precum duce măgarul ciobanului brânza la piață. Silnic. Anevoios. Scârbit. Așa am făcut anul acesta și eu câteva drumuri spre sediile ANAF. Nu mi-au oferit nicio plăcere specială. Dar știți ce mi-am amintit?

Un detaliu istoric foarte interesant.

Într-o vreme de glorie și autentică sfințenie, Biserica lui Hristos chiar lupta fățiș împotriva abuzurilor seculare, a birurilor nedrepte și a taxării excesive. Cârdășia cu politicienii obsedați de control și reglementare chiar nu era la modă.

Aș vrea să aveți răbdarea să citiți și să descoperiți pe îndelete cum anume, plin de curaj și diplomație, un ascet de talia lui Vasile cel Mare intervenea pe lângă reprezentanții Fiscului din Imperiul Roman de Răsărit pentru ca fermierii și negustorii, tinerii sau vârstnicii să aibă parte de mai multă libertate fiscală. 

Mai puțini bani dați Statului însemna, pur și simplu, mai multe resurse disponibile pentru familie, pentru săraci și pentru orfani.

În ajunul Crăciunului, orice leu contează.
Vă dau aici doar trei exemple de atitudine pastorală creștinească.

În iarna dinspre 364 către 365, Vasile cel Mare (născut într-o familie bogată de aristocrați) îi scria unui prieten despre rapacitatea colectorilor de taxe obligați prin lege să înmulțească de patru ori dările pentru rău-platnici. (Ep. 21, PSB 3, trad.: T. Bodogae, p. 65).

Șapte ani mai târziu, teologul nostru adresează o lungă scrisoare guvernatorului provinciei sale. Demnitarul primește salutările și felicitările episcopului, dar și o plângere atașată unei mari rugăminți. Deplângând abuzurile ANAF-ului de atunci (numit Consiliul curialilor de impunere a dărilor), Vasile îi cere reprezentantului Statului să se abată de la asprimea legii în numele bunătății și a filantropiei divine. În favoarea cui făcea respectiva intervenție? În favoarea unui bătrân și a nepotului său. (Ep. 84, PSB 3, p. 165.)

În sfârșit, undeva către anul 372, fratele lui Grigorie de Nyssa îi scria prefectului Modestos din Capadocia (ridicat la rang de prim-ministru) să reducă taxele la o cotă acceptabilă (Epist. 110, PSB 3, p. 194) pentru ca locuitorii să nu fie ruinați de tot. Colectorii de impozite înmulțeau de patru ori dările pentru rău-platnici. Vasile cel Mare e revoltat.
Ce mi-aș dori să văd mai des în Biserică? Lideri creștini care iubesc oamenii cu adevărat și nu se tem de puterea seculară a Leviathanului. Ce mi-aș dori să descopăr? Preoți și episcopi care luptă, într-un mod concret și sistematic, pentru bunăstarea credincioșilor. A sta sluj în fața autorităților Statului este nedemn pentru orice slujitor al Împăratului ceresc.

Foto: Mihai Barbu. Păstorii de oi și polițiștii plătiți din taxa pe brânză, caș sau telemea.