Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, vol. 7 al Bibliei de la 1688, din seria Monumenta Linguae Dacoromanorum.

Biblia de la 1688 (numită şi Biblia lui Şerban Cantacuzino sau Biblia de la Bucureşti)  este prima traducere integrală a Bibliei în limba română.

Monumenta Linguae Dacoromanorum – Biblia de la 1688 este un proiect început cu două decenii în urmă, relansat actualmente de Centrul de Studii Biblico-Filologice de la Iaşi, ultima sa materializare fiind Pars VII, Regum I, Regum II, volum coordonat de cercetător Gabriela Haja. Cele şapte volume anterioare (I-VI si XI) au fost realizate de un grup de cercetători români şi germani, în cadrul unui parteneriat academic între Albert-Ludwigs-Universität din Freiburg im Breisgau şi Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

Proiectul a fost iniţiat în anul 1986 de prof. Paul Miron şi dr. Elsa Luder, în colaborare cu profesorii ieşeni Vasile Arvinte, Ioan Caproşu si Alexandru Andriescu. Prezenta ediţie a Bibliei de la 1688 a fost con­ce­pu­tă în 20 de volume (părţi) aproximativ egale. Fie­ca­re volum cuprinde, în funcţie de mărimea tex­te­lor respective, fie o singura carte, fie două sau mai multe cărţi biblice mai mici. Volumele (părţile) I-VI si XI au apărut între anii 1988-2004, iar acum este publicat al optulea volum, Pars VII. Regum I, Regum II.

“Ediţia de faţă este deosebit de importantă pentru faptul că oferă, paralel, pe lângă textul originalului facsimilat şi transcrierea acestuia, alte două variante în româneşte ale Cărţilor Regilor, cele din celebrele, pentru istoria literaturii de profil, manuscrise 45, cuprinzând textul tradus de Nicolae Milescu şi 4389, traducere din slavonă, a episcopului Daniil Panoneanul, însoţite, într-o a cincea coloană, de o versiune modernă.

Ideea acestei prezentări exegetice îi aparţine, de la lansarea proiectului, reputatului filolog  ieşean N. A. Ursu, o autoritate în materie, consultant ştiinţific pentru publicarea Bibliei de la 1688. Pentru acest volum, consultant ştiinţific este prof. Eugen Munteanu, de la Universitatea din Iaşi.

Sumarul volumului VII cuprinde în afara bibliografiei de lucru, a listei de abrevieri folosite şi a notei asupra ediţiei, textul Bibliei, pe cinci coloane, reprezentând redacţiile mai sus amintite, un grupaj de substanţiale note filologice semnate de Mădălina Andronic, Mioara Dragomir, Veronica Olariu şi Elena Tamba Danilă, o secţiune de comentarii, datorate lui Adrian Muraru, Elsei Lüder şi lui Paul Miron, şi un indice de cuvinte şi forme flexionare, la redactarea căruia, în afară de colaboratorii ce semnează notele, a participat şi Gabriela Haja.

Pentru viziunea editorială şi pentru deplina reuşită tehnică, trebuie menţionat faptul că, în încheiere, sunt reproduse, în fotocopii, 54 de pagini color din Manuscrisul 45 şi 62 de pagini din Manuscrisul 4389, o primă posibilitate de a aprecia osteneala pe care şi-au asumat-o şi priceperea pe care o dovedesc transcriitorii manuscriselor respective. Volumul este însoţit de un CD, a cărui prelucrare informatizată ireproşabilă aparţinând lui Vlad Sebastian Patraş face posibilă, chiar pentru un public mai larg, o lectură sigură a manuscriselor.” (prof.univ. Stelian Dumistracel)