1 comentariu »

  1. Începe bine articolul, de acord cu opiniile împotriva progresismului, dar în aceeaşi notă m-aş fi aşteptat la criticarea fariseismului umanitarist-progresist care trece de la drepturile copilului (perfect îndreptăţite într-o societate ce-şi apără tot mai puţin valorile spirituale perene) la drepturile animalelor… putîndu-ne aştepta (de ce nu?) la edictul drepturilor plantelor, al pietrelor şi apoi al bunurilor materiale de a fi protejate şi idolatrizate… Într-o societate în plină confuzie a valorilor, chiar şi a pune probleme devine o „problemă de confuzie”. Ca fumător ce sunt, nu mă simt mai apărat de diatriba domnului Patapievici, căci decât ţigara, mai dragă mi-e sănătatea şi decât libertatea la viciu, mai dragă mi-e libertatea la claritatea adevărului. Aşa că regret că „întreprinderea” d-lui Patapievici de a-şi ascuţi armele intelectului n-a avut o cauză mai nobilă… O vorbă veche spunea: „dacă tăceai, filozof rămâneai”. Acum voi avea şi eu ocazia să tac. Tardiv.

Lasă un răspuns