Romania e ţara unde furăm în grup, dar când o să ne dăm seama de cercul vicios în care ne-am băgat va fii prea târziu – ne vom fi furat deja singuri căciula.
Daca mâine vreau să sparg un bec de pe stradă pot să îl sparg, să îl iau, să fac orice fără ca cineva să mă tulbure, fără să fac infart când bate cineva la uşă, chiar şi dacă este vorba de poliţistul venit să mă tragă la răspundere. Dacă chiar ma prinde ne înţelegem, îmi dă un şpiţ în cur, eventual mă pune să le spăl maşina.
Dacă mâine un muncitor dintr-o fabrică vrea să plece acasă cu un litru de vopsea e simplu: vorbeşte cu portarul, îi dă şi lui ceva şi pleacă amândoi mulţumiţi. Unul e bucuros de vopseaua pe care o poate vinde la un preţ mai mic decât în magazin; sau pentru că îşi poate vopsi gardul celălalt, făcut nu se ştie cum; celălalt pentru că are bani de ţigări şi „una mică” la barul din colţ. Daca un al treielea personaj vede aceste nereguli şi sună la poliţie sau la garda financiară el devine “Gigă contra”, “duşmanul societăţii”. Încet va fi înlăturat ca personaj suspect, prea vigilent cu cei care îşi fură căciula.
Cum reacţionează «societatea civilă »? Simplu:
“- Băi prostule, nu puteai să taci şi tu ?”
Mâine cel care vrea să îndrepte lucrurile la CFR, în învăţământ, într-un spital, o şcoală sau o parohie devine “papagalul de serviciu.” Poimâine vrea şi el o zi liberă sau concediu de sănătate – răspunsul “nu se poate” este permanenta lui ameninţare.
Altă zi “papagalul” nostru dă un examen pentru promovare: va cădea primul după linie. România nu iubeşte decât curajul oamenilor morţi.
Peste câteva luni, “papagalul” vrea sa se transfere la altă întreprindere unde deja se ştie că este “fraier”. Cel prea cinstit nu colaborează cu mica mafie. În spatele lui circulă avertismente de genul: “vezi că îi place să dea cu ciocul, se revoltă prea uşor, nu e de încredere.” Treptat, papagalul ajunge ocolit la servici, în familie sau de vecinii din bloc – un amic, un verişor, un frate i-a dus vestea în lume că e incurabil.
Soluţia căutată de două milioane de papagali: viză de muncă în străinătate.
(Poveste primită anonim pe Internet – uşor editată, MN).