5 Comments »

  1. Exista intradevar o mare mizerie umana in societatea noastra traditionala. Ne putem sa nu ne intrebam cum de s-a rupt ” lantul de iubire”, cum spune cantecul. Putem da vina cu succes pe societatea comunista ce a lasat in urma doar oameni de mana a doua si a treia dezintegrand tipul de oameni ce puteau fi numiti pe drept cuvant “sarea pamantului”. Ca societate, in mare si in mic, suntem stricati ca un hoit uitat in soare. E destul de rau ca cei chemati prin hirotonie nu sunt VREDNICI desi in timpul slujbei se canta ca la Eurovision “vrednic este”. Dostoievski spunea undeva ca iadul ce se va dezlantui in Rusia va fi cauzat de seminaristi (sic). Ai putea introduce asemenea fraza intr-o evanghelie, nu?
    Suntem disperati si eu sunt disperat dar nu de nenorocirile ce se intampla caci asemenea fapte s-au petrecut destule in istorie. Un singul lucru ma sperie: proorocia de la Daniel care spune ca la sfarsitul vremurilor – nu acum, sigur, nu sunt paranoic ca ortodocsii de serviciu – puterea sfintilor nu va mai fi si uraciunea pustiirii va sta in locul cel sfant. Locul cel sfant este inima omului poate cel mai tainic, mai ascuns si mai incapator loc din toata creatia Domnului. Eu simt ca si in inima mea se salasluieste cateodata uraciunea pustiirii.Si din ce in ce mai putin sunt “intors cu argumente” de vorbele Sfintilor lui Dumnezeu.
    Fratia in Hristos sufera groaznic din cauza noastra a tuturor celor ce “stim”. Stim cu mintea suntem reci in credinta dar NU SUNTEM CALZI CU INIMA. Amestecam ratiunea cu fapta si ce da daca nu un ceai CALDICEL. Asta este sensul din Scripturi. Frica noastra valideaza intinderea intunericului. Degeaba am facut Teologia, degeaba am devenit profesionisti ai Icoanei daca pana noastra ramane in cerneala. Intransigenta practica a unor credinciosi de la inceputul secolului trecut a schitat un mod de jertfa, pot spune, propriu romanului responsabil. Nu mai este cazul, zic eu, pentru pistoale si judecati in spiritul Sfantului Ilie. Sau poate ma insel… Poate ne inselam ca nu este timpul unei miscari venite din suflet in care cei ce se hotarasc sa lupte sa mearga pana la capat. Trebuie insa SA SCAPAM DE ABSOLVENTII DE TEOLOGIE sau macar de 99% din ei. Altfem vom ajunge, vorba lui Caragiu, sa contemplam stiuca la muzeu. Si cam asta se face, muzeele sunt pline de icoane, vechile biserici au programe de vizitare, etc. Unul din principalele semne ale pierderii credintei unei comunitati este ACCENTUAREA RESTAURARII IN DEFAVOAREA SUSTINERII CREATIEI cu toate greselile ei.

  2. 😀 Evenimentul evocat este partea cea mai putin urat mirositoare a ceea ce se intampla in cadrul, sa nu spun eclezial (vreau sa cred ca Ekklesia e alta), ci clerical. Tatalui meu de exemplu, preot ortodox, la un moment dat i s-au cerut bani de catre episcop ca sa ramana preot intr-o parohie pe care o pastorea de 16 ani :). Pe mine deja, probabil din prostie, ma amuza aceste lucruri.
    Spuneai heraaskuortodox ceva despre absolventii de teologie. Cred ca s-ar putea schimba sensibil problema daca absolventii de teologie nu ar mai puteqa fi hirotoniti. Ma gandesc la un sistem, cum este acela romano-catolic, in care cei care cred ca au vocatie pt preotie, sa intre intr-un seminar in timpul facultatii, unde sa poata fi observat si ajutat ca ideea de preotie sa se maturizeze in el si sa poata deveni pe parcurs candidatul ideal pt o asemenea menire.
    Faptul ca se hirotonesc preoti din randurile unor tineri care doar au studiat teologia si in rest nimeni nu stie ce au mai facut, este cred eu principala eroare. Majoritatea tinerilor, datorita societatii bolnave in care traiesc, sunt imaturi. Studiul nu ii atrage deloc iar ei sunt chemati numai spre distractie. Neajutati de nimeni in timpul asa ziselor “studii” din facultatile de teologie ale Romaniei contemporane, ei nu reusesc sa aiba nici o evolutie in drumul lor catre preotie, iar astfel ei ajung sa se hirotoneasca nefiind pregatiti pt asa ceva. Cei cinstiti dintre ei ajung sa fie ravasiti de carentele pe care le au, de neajunsurile care ii locuiesc in ceea ce priveste pregatirea lor si ceea ce ar trebuie ei sa fie deja la momentul respectiv. Cei necinstiti, ajung ecscroci.
    heraaskuortodox, dadeai vina pe societatea comunista. Eu cred ca ai dreptate, si aceasta este una din marile probleme. Imi amintesc o discutie cu preot greco-catolic, care vizibil afectat de situatia BOR, imi spunea: “Pana la urma, adevarata Biserica martira din epoca ceausista nu suntem noi, greco-catolicii, ci BO. De ce? Nu din perspectiva celor care au murit. Martiriul cel mare este ce au mostenit: ierarhie corupta, cler corupt, turma necatehizata.”
    Cred ca avea foarte mare dreptate. Comunismul este o cauza principala, nu numai a situatiei BOR, ci si a situatiei general foarte proaste in care se afla intreaga societate romaneasca.

  3. Exista in Armenia un sistem foarte interesant. Sper sa nu gresesc spunand asta: seminariile teologice si chiar facultatea de teologie este intr-o manastire Ecimiadzin parca. O manastire dupa regula, inchisa si FUNCTIONALA. Cei ce vor asemenea “meserie” vad ca este cam altceva!!!!! Si inca ceva.
    Pentru a deveni preot ei au un ritual sau cam asa ceva: 40 de zile stau sub ascultarea EPISOPULUI SINGURI INTR-O CHILIE DIN MANASTIRE. Pai, fratii mei, voi ati stat de vorba cu un preot armean? Voi ati cunoscut vreun cleric armean? Eu am stat 4 ani in camera cu un diacon armean si sincer am invatat ceva despre viata. O poveste va zic.
    Un preotul armean de la o biserica din Romania se gasea odata intr-un autobuz. O banda de zmardoi jefuiesc un om avand cutitele la vedere. Cine se baga? Nimeni. Fratele armean asteapta si cand zmeii vor sa coboare il prinde pe ultimul din spate si-l trage inauntru. Asta se intoarce si ii baga o lama in gat preotului, taietura transversala. Scapa fratele preot dar ramane cu o cicatrice la gat. O mica poveste fara morala; doar cu sange, curaj, sacrificiu. Si asta in zilele noastre.
    Stofa din care sunt facuti pastorii nostri este de proasta calitate. Este de calitate umana. Institutia Bisericii joaca cartile acestei lumi. Este partasa politicii si consumului.
    Mai tine cineva minte micul comitet din Facultatea de Teologie care in 1990 au cerut demisia Patriarhului? Nu cred. Au fost exmatriculati doar unul ramanand in scoala dupa ce a retractat. Ceilalti au absovit la Paris sau la Atena. Ca aici nu se mai putea.
    Laicatul ortodox vrea caterisiri si autodafe-uri; de…vrea si paizanul ajuns la oraj cateva revelioane delicioase? Pfui, ce imputzenie mai este si asta?
    Vrem solutii?
    Pai ma intreb de ce nu li se cere sinodalilor de catre “elita intelectuala ortodoxa” sa modifice metodele selectiei si cate si mai cate metode??? Ma bufneste si rasul cand ma gandesc ce fete ar face:
    – Cum? Dar Invatamantul teologic nu sufera de nici o carenta iar activitatea clerului inferior este infloritoare. Pai se poate mai fiule? Vezi-ti de treaba dumitale si lasa-ne pe noi sa ne ocupam de lucrarile astea.
    ( lucrurile astea=
    1. de gestionarea unei averi pe cale de capitalizare,
    2. gestionarea banilor pentru pictura bisericilor, fara licitatii, fara transparenta. e vorba de sute de euro/ m2
    3. gestionarea resurselor externe privind restaurarea patrimoniului – aici ar trebui recitit Soloviev cu povestirea despre antihrist unde impostorul,ghici cu ce???, ii cumpara pe ortodocsi: cu resurse ce privesc CONSERVAREA SI RESTAURAREA TRADITIEI ATAT DE DRAGA UNEI RELIGII PE MOARTE – nu vorbesc de viata in Hristos ci de isme.
    Este, este, este.

  5. Buna, comentariul meu nu are legatura cu tema. Scuze! Doresc sa alcatuiesc o lista cu bloguri ale valcenilor. Tu ma poti ajuta; daca cunosti un blog administrat de un valcean, te rog da-mi de stire . Multumesc.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.