RELIGIE ŞI POLITICĂ: O DEZBATERE „CADI”

Teologi şi politicieni ‘negociază’ frontiera dintre religie şi politică

Bucureşti, 18 iun /Rompres/

O dezbatere care a pus faţă în faţă teologi şi personalităţi politice sau intelectuali care îşi asumă doctrina liberală, de dreapta, a avut loc miercuri, invitaţii încercând să identifice anumite punţi de comunicare între fenomenul politic şi cel religios.


Cei prezenţi, printre care vicepreşedintele Partidului Democrat-Liberal Valeriu Stoica, teologul Radu Preda, reprezentanţi ai cultelor ortodox şi romano-catolic, au încercat să răspundă la o serie de întrebări, cum ar fi: e posibilă creştin-democraţia în societatea română de azi, ‘culturalmente creştin ortodoxă’?; are gândirea religioasă vreo influenţă asupra gândirii politice?; poate Biserica să rămână echidistantă în confruntarea de idei dintre dreapta şi stânga?


În acest sens, Valeriu Stoica a afirmat că o ‘reîntemeiere’ morală a politicii nu este posibilă fără să se ţină seamă de valorile religioase, subliniind însă că nu are în vedere o anumită religie.


‘Chiar dacă eu aparţin religiei majoritar ortodoxe din România, este important pentru mine, ca om politic, să recuperăm sensul moral al valorilor religioase, indiferent care este religia în discuţie’, a spus Stoica.

Pe de altă parte, el a militat pentru stabilirea unor graniţe dintre religie şi politică, dar, în acelaşi timp, pentru identificarea unor posibilele căi de comunicare sau punţi dintre cele două sfere.


Prin ordinea în care cei prezenţi erau invitaţi să-şi ţină discursurile, dezbaterea a luat forma unei negocieri în timpul căreia politicenii pledau pentru o mai strânsă relaţie între politic, în special curentul creştin-democrat, şi religie, în timp ce teologii încercau să menţină distanţa.

Astfel, răspunzându-i lui Valeriu Stoica, preotul profesor Vasile Răducă a făcut apel la îndemnul lui Iisus de ‘a-i da Cezarului ce este a Cezarului şi lui Dumnezeu ce este a lui Dumnezeu’. El a arătat că această învăţătură marchează separarea iniţiată de Iisus între puterea religioasă şi cea politică, având în vedere că până atunci regii erau consideraţi şi lideri spirituali ai comunităţilor pe care le conduceau.


‘Prin urmare, mă întreb dacă valorile creştine pot fi puse în lucrare numai de o anumită latură a fenomenului politic. (…) Oare numai politica făcută de partidele de dreapta ar putea să-şi revendice şi dreptul de a fi o politică religioasă? În ceea ce mă priveşte, cred că orice om poate să pună în lucrare valorile religioase’ – a susţinut preotul Răducă.


Cu un discurs mai echidistant, dar destul de tranşant, teologul clujean Radu Preda a afirmat că în dezbaterea în cauză sunt puse faţă în faţă două tipuri de logică: una imediată – cea politică, şi una a eternităţii, care ‘în orice caz nu este sufocată de eficienţa actului politic decizional’.


‘Cele două tipuri de logică intră în conflict din simplu fapt că le lipseşte un spaţiu de întâlnire iar absenţa unui astfel de spaţiu se vede mai cu seamă în discursul unor autointitulaţi lideri de dreapta, care invocă fie pe Dumnezeu, fie pe satana, în funcţie de momentul lor emoţional, politic’, consideră Preda.

El a subliniat că realitatea este ‘destul de frustă şi deloc încurajatoare’. ‘Pe de o parte avem Biserica, mă refer la ierarhia bisericească, iar în al doilea rând – clasa politică. Aceste două tipuri de ierarhii, până acum, n-au intrat niciodată în dialog în mod sistematic. Nu există formă organizată de dialog între ierarhia ecleziastică şi clasa politică, decât acele dialoguri profund metafizice, la limită mistice, ale unor vicari patriarhali la uşa miniştrilor de finanţe pentru măriri de buget sau pentru construcţii de catedrale’ – a afirmat Radu Preda.

Teologul a mai spus că, aşa cum ierarhiei bisericeşti îi lipseşte încă o teologie socială, şi clasei politice îi lipseşte o cultură religioasă etică.

Invitat la dezbatere, consilierul prezidenţial pentru cultură şi culte, Bogdan Tătaru Cazaban, a subliniat nevoia unei reflecţii asupra legitimităţii relaţiei dintre religie şi politic, o reflecţie care, în opinia sa, nu a fost asumată în mod explicit de partea politică, fiind vorba doar de ‘acomodări reciproce’.

‘Modernitatea pe care o trăim noi este o modernitate caracterizată ca o secularizare amiabilă. Adică nu mai avem de-a face cu ostilitatea dintre cele două fenomene – politic şi religios -, ci avem, mai degrabă, de a face cu o negociere, care se adaptează la spaţiul public pe care l-a creat modernitatea, un spaţiu al intereselor şi al pasiunilor’ – a opinat Cazaban.


Partea catolică a fost reprezentată la dezbatere de rectorul Institutului Teologic Romano-Catolic din Iaşi, părintele Wilhelm Dancă, acesta vorbind despre ‘falsele convertiri’ ale politicienilor după 1989.


La eveniment au mai luat parte şi publiciştii Traian Ungureanu, Andrei Cornea, reprezentantul Fundaţiei ‘Konrad Adenauer’ în România, Holger Dix, precum şi adepţi ai doctrinei liberale din România.


Dezbaterea a fost organizată de Centrul de Analiză şi Dezvoltare Instituţională (CADI) şi Institutul de Studii Populare.


CADI se autodefineşte drept un centru intelectual angajat într-un proiect social nou pentru România: crearea unei comunităţi care să susţină economia liberă şi societatea deschisă, activă pe mai multe nivele ale edificiului social: academic, politic, business şi al societăţii civile.


Institutul de Studii Populare este un proiect al PD din 2006, după modelul Fundaţiei ‘Konrad Adenauer’, afiliată la Uniunea Creştin-Democrată din Germania. Institutul are ca obiective fundamentale prezentarea şi studierea Manifestului Popular adoptat la Congresul de la Roma, din martie 2006, prezentarea principalelor politici populare din Parlamentul European, analiza politicilor comparative ale partidelor populare din alte ţări ale Uniunii Europene şi creionarea, potrivit politicilor populare, de politici sociale economice în România.

Victoria Vioară

ROMPRES

3 comentarii »

  1. Cu respect.
    Bla-bla-bla.
    Nu ati obosit de atata onanie intelectuala? ( onania ca parafilie in sensul definit de Wilhelm Stekel, adica de tulburare psihica datorata lipsei dragostei adevarate).
    Chiar nu intelegeti ca nu asa se fac lucrurile?…
    Chiar trebuie sa va platiti prin degeabatizare bunavointa aratata de cei ce v-au permis sa luati premii?
    Pai cum este posibil ca Pr. Raduca sa dea lectii de ” ceva”. Avem dosarul dansului? Ca ceva povesti stim si noi…
    Cum e posibil sa fie ascultat un politician – Stoica – care a pus umarul la distrugerea acestei tari?
    ” clasei politice îi lipseşte o cultură religioasă etică”.
    Aceasta este o fraza care ataca demnitatea umana din fiecare litera si sens ce poate fi dumirit in ea.
    Ma intristati mai rau decat poate sa ma intristeze Becali.

    Apreciază

  2. Bună ziua! Aveţi un blog foarte interesant, dar nu m-am lămurit cine-i titularul, pentru că, dacă e un preot, adresarea mea ar fi trebuit să fie alta.

    Ceea ce aş vrea să punctez este că dreapta o găsiţi la PNL. PD-L este un partid artificial, de stânga vopsită într-o falsă dreaptă. De circumstanţă.

    Nu vi se pare simptomatic că tocmai Valeriu Stoica, pînă mai ieri, plendantul liberalismului, azi pledează – ca un avocat ce este – pentru creştin-democraţie, într-un partid – PD plus nulitatea L – a cărui unică iniţiativă legislativă o reprezintă legalizarea prostituţiei? Respinsă categoric de PNL.

    Sunt fapte. Cu tot respectul.

    Apreciază

  3. Roxana, ti-am mai aratat in trecut ca habar n-ai ce inseamna liberalismul si ai raspuns ca esti conservatoare, nu liberala! Daca tu spui ca incriminarea prostitutiei este o masura liberala (prin faptul ca PNL respinge liberalizarea/dezincriminarea prostitutiei), te pot acuza de „prostitutie intelectuala”, pentru ca folosesti eronat termenul liberalism doar pentru o incercare ridicola de a apara un partid anti-liberal: PNL!

    Intr-adevar, PD-L este „un partid artificial, de stânga vopsită într-o falsă dreaptă” , opinia mea este ca PD-L este un partid socialist moderat, iar PNL este un partid comunist!

    Nicio masura a guvernului Tariceanu nu a fost liberala! Amicu’ Patriciu tot vorbeste de Hayek, Friedman, Mises, s.a. , cite din masurile luate de guvernul Tariceanu se regasesc in tratatele acestor economisti liberali? Niciuna!

    Draga Raluca, observ ca scrii mult despre „liberalism”, ai citit vreodata o carte a vreunui economist liberal (chiar dintre cei citati de Patriciu), sau tu iti folosesti mult gura, fara sa spui nimic? (Nu ma refer la o actiune asemanatoare doamnei Ana Birchall).

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s