BIROCRAŢIE, ECUMENISM ŞI SOCIALISMUL ECLEZIAL

Dimensiunea socialistă a ecumenismului este trădată de apetenţele sale birocratice. În fond, birocraţii ecleziali doresc eliminarea competiţiei de orice fel şi mizează, astfel, pe logica centralistă a „planificării raţionale” a dialogului. Accentul cade pe regia unor idealuri cât mai abstracte. Creştinismul văduvit de particularitate şi de misionari care să-i recite partitura unică va semăna cu o firmă privată care nu mai joacă la bursă şi abdică la propria sa imagine. Condamnarea tipic socialistă a „profitului” (indicat, deşi nu neapărat probat de numărul convertirilor) în interacţiunea dintre religii se combină cu „intervenţionismul” liderilor religioşi transformaţi peste noapte (sau poate mai multe) într-o castă a managerilor birocraţi, pregătiţi să abolească meritocraţia (evidentă în diferenţa între ascetismul monahilor atoniţi şi laxismul luteranismului liberal). Ecumeniştii refuză ca piaţa liberă să fixeze preţul. Secularizând apocatastaza, socialistul ecumenic pretinde că toţi – leneşi sau virtuoşi – pot beneficia de aceleaşi roade ale bunăstării (întotdeauna exterioare, niciodată lăuntrice). Pentru birocraţii religioşi, funcţia crează organul. Vezi comentariile lui Ludwig von Mises, Birocraţia şi imposibilitatea planificării raţionale în regim socialist, trad.rom.: Livia şi Dragoş Pâslaru, Bucureşti, Ed. Institutul Ludwig von Mises-România, 2007, p. 164-165: „Tânărul [birocrat, citeşte: ecumenist – MN] nu îşi face nicio iluzie cu privire la viitorul său. El ştie ce îi este hărăzit. Va obţine o slujbă într-unul din nenumăratele birouri, va fi doar o rotiţă dintr-o maşinărie imensă, a cărei funcţionare este mai mult sau mai puţin mecanică. Rutina unei tehnici birocratice îi va răni mintea şi îi va lega mâinile. Se va bucura de siguranţă. Dar această siguranţă va fi mai degrabă asemănătoare cu securitatea de care se bucură deţinutul în închisoare.”

Mihail NEAMŢU

7 comentarii »

  1. Corect. Marx pe toata linia.
    ” Marea parada” a lui J.F. Revel, o carte ce ramane prafuita pe rafturile librariilor, pusa la reduceri si totusi necumparata. O critica lucida si responsabila a „postmarxismului” nebagata in seama. De ce? Pentru ca arde. Juxtapune marturisitor crima si progresul in numele libertatii, egalitatii, fraternitatii.
    Legat de aceasta lozinca a Revolutiei de fiecare data raman tampit privind alaturarea libertatii si egalitatii.
    Ecumenismul inseamna, prin prisma frumosului (ortodox), o IKEA ce umple goliciunea vietii ca valoare postindustriala. Este incredibil de natural, este de neoprit.
    In fond este vorba de libertate. Atata timp cat se vorbeste de ecumenism ascunzandu-se critica lui dpdv al libertatii nu e iesire. Daca il critici din orice alt punct esti strivit.

    Apreciază

  2. Dragă Mihai,
    Sper că te referi în principal la ecumenismul marca WCC, căci dacă acest text se constituie într-o critică a ecumenismului, în general şi fără discriminare, mi s-ar părea foarte trist.
    În ce mă priveşte, cred că există un ecumenism al spiritului, care nu implică nicidecum pierderea identităţii. În fond, la ceva foarte asemănător se referea şi părintele Stăniloae atunci când formula conceptul de „sobornicitate deschisă”.
    Constat însă cu îngrijorare că acest spirit de deschidere reciprocă este înlocuit tot mai mult, chiar şi la teologii ortodocşi tineri, de o întărire a dogmatismului confesional (ca să nu nu-l numesc aşa cum se cuvine, adică pur şi simplu sectarism).
    Cît despre teologii protestanţi de limbă română, la ei spiritul deschiderii ecumenice nici nu s-a trezit încă.
    Cu tristeţe, dar şi speranţă, la acest început de an,
    Dănuţ Mănăstireanu

    Apreciază

  3. Draga Danut,

    Multumesc pentru comentarii si urari.

    Pledez catre o deschidere intelectuala si spirituala (desi sfatul paulin: „cercetati duhurile” ramine in vigoare). Ecumenismul institutional – World Council of Churches y compris – este prea adesea corupt de agende straine Evangheliei. Personal nu mai cred decit in contactul uman, personal, inter-subiectiv si, cit se poate, pe terenul traditiei.

    Restul intreprinderilor de apropiere risca sa fie ori artificiale (si acest aer estetic-regizat a atins intrunirea episcopala de la Sibiu 2007), ori programatic-diluant, dupa modelul socialist-etatist sugerat in pastila de mai sus.

    In rest, teologia ortodoxa nu opreste dialogul academic cu orice adversar inteligent si de orice voce de exceptie. Ii includ aici pe filozofii necrestini care au demnitatea de-a mai cauta Adevarul iar nu o solutie pre-stabilita la o tema falsa. Ma bucur, asadar, de orice dialog nemijlocit angajat pe aceste premise.

    Cu respect si urari de LA MULTI ANI!

    MN

    Apreciază

  4. Felicitările noastre, frate Mihail, pentru titlul de doctor pe care l-aţi primit anul trecut, felicitări pentru relansarea blogului dv. şi vă dorim să aveţi un an plin de bucurie dumnezeiască!

    Ne dorim să fim mai aproape în anul acesta, pentru ca să construim lucruri durabile împreună, folositoare pentru toţi!

    Apreciază

  5. Doamne ajuta ,

    In ultimii am asistat de multe ori la aceasta lupta surda intre ortodocsi si catolici . Ma doare sufletul sa vad aceasta in conditile in care multi sunt colegi cu noi de casa , servici sau de biserica . Dar nu aceasta ar fi problema cea mai mare ci faptul ca in ultimul timp raman nedumerit de cateva lucruri :

    1. Trebuie sa facem ascultare de ierarhie . Potrivit acestui principiu ne supunem hotararilor Sf.Sinod. Evident nu oricare ar fi ele . Insa chiar si aici s-ar ridica problema daca Sf.Sinod a avut dreptate in problema indreptarii calendarului . Daca n-a avut dreptate este evident ca laicii n-au nici o putere . Daca a avut dreptate este evident ca vocile vremii ( vezi Nae Ionescu ) nu aveau dreptate . Nu vi se pare ca aceeasi Marie cu alta palarie se intampla cu opiniile anti-ecumeniste actuale ?

    2. Legat de Filioque as dori sa faceti cateva comentarii pe marginea unui text ca acesta :

    http://www.usccb.org/seia/FILIOQUE-Romanian-2.shtml
    (aditional : SF. Maxim Mărturisitorul, Scrisoare către Marinus, PG (Patrologia Greacă) 91, 136, col. 7)

    3. Cand va aparea aceasta carte in Romania :

    http://www.myriobiblos.gr/texts/french/larchet.html

    4. Toate intalnirile ecumenice , studiile marilor nostrii teologi si ierarhi prin universitatile apusene sunt foarte benefice . Sa ne inchipuim ca teologii apuseni au rea intentie ? De la o credinta putin mai nedesavarsita decat a noastra pana la a vb. de erezie cred ca e totusi o distanta . Chiar toata BC este eretica ? Cum putem discerne in ziua de astazi cine are dreptate – antiecumenistii sau ortodocsii pro-unitate (evident cu catolicii , protestantii neinteresandu-ne din perspectiva Traditiei Apostolice ) . Numai binecuvantari si rog a ierta mesajul un pic off-topic dar nu am gasit altfel sa va contactez si pretuiesc parerea dv. ca unul dintre ortodocsiii cu discernamant .

    P.S http://dreptmaritor.blogspot.com/ – astept raspuns la aceasta adresa . Doamne ajuta !

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s